Liturghia:

Liturghii

Rânduiala Liturghiei greceşti a Sfântului Iacob

Randuiala Liturghiei Sfantului Iacob, asa cum se oficiala ea, in vremea noastra, in Biserica greaca, a cunoscut unele influente, in special din partea Liturghiilor bizantine. Prezentand randuiala Liturghiei Sfantului Iacob, asa cum se oficiala in Biserica greaca, vom observa lesne care sunt aceste influente si vom desprinde, comparativ, asemanarile si deosebirile dintre aceasta Liturghie si Liturghiile de rit bizantin.

Pregatirea Sfintelor Daruri se face la proscomidiar. Apoi, preotul vine in fata Sfintei Mese, usile imparatesti fiind inchise, si zice in taina o rugaciune pentru iertarea pacatelor, dupa care deschide usile imparatesti si rosteste cu voce tare formula doxologica in cinstea Sfintei Treimi: “Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, luminii celei intreite si unice a Dumnezeirii, cea care este una in Treime si care se imparte fara sa se desparta. Caci, Treime, Dumnezeu cel Unul Atottiitorul, cerurilor spun slava Lui, iar pamantul, stapanirea si marea putere a Lui si toata faptura vazuta si nevazuta, pururea vesteste marirea Sa. Ca Lui se cuvine slava, puterea, gloria si marirea; acum si pururea si tn vecii vecilor”. Aceasta este, de fapt, formula de binecuvantare pentru inceputul slujbei. Urmeaza apoi o rugaciune pentru Biserica si o alta rugaciune pentru cadire. Preotul cadeste Sfanta Masa, da Sfanta Evanghelie diaconului si fac amandoi vohodul cu Evanghelia, cantand impreuna “Unule Nascut”. Ajungand in mijlocul bisericii, diaconul lasa Sfanta Evanghelie pe amvon (tetrapodul din mijlocul bisericii) si intra in sfantul altar. In timp ce preotul zice, in taina, rugaciunea intrarii si a trisaghionului, diaconul zice – cu fata spre credinciosi – o scurta ectenie. Urmeaza cantarea trisaghionului (Sfinte Dumnezeule).

Diaconul cadeste, iar preotul zice, in taina, rugaciunea cadirii. Dupa trisaghion se citeste Apostolul, de pe amvonul din mijlocului bisericii, apoi diaconul zice o ectenie, care se aseamana cu ectenia intreita si cu aceea de la Litia din ritul bizantin. In acest timp, preotul citeste rugaciunea Evangheliei, care este, de fapt, rugaciunea din ritul ortodox (Straluceste in inimile noastre…). Diaconul citeste Sfanta Evanghelie, dupa care preotul predica de pe amvonul asezat in mijlocul bisericii. Merge apoi in sfantul altar si, in timp ce diaconul rosteste ectenia a treia, care cuprinde si ectenia de cerere din ritul bizantin, preotul citeste in taina o noua rugaciune a Evangheliei. Ecfonisul pe careul rosteste preotul este asemanator cu acela dinaintea heruvicului din ritul bizantin, (Ca sub stapanirea Ta totdeauna fiind paziti…), dupa care diaconul rosteste o formula care ne aminteste de momemtul concedierii de odinioara a catehumenilor din biserica: “Nici unul dintre catehumeni, nici unul dintre cei neinitiati, niciunul dintre cei care nu pot sa se roage impreuna cu noi.. Credinciosii, canta heruvicul “Sa taca tot trupul” (cantat si la Liturghia Sfantului Vasile, din ritul bizantin, in sambata din Saptamana Patimilor), in timp ce diaconul si preotul fac vohodul mare, aducand Sf. Daruri de la proscomidiar la Sfanta Masa. Cand ajung in fata Sfintelor Usi, cantarea se intrerupe, iar preotul, cu voce tare, rosteste rugaciunea punerii-inainte a Darurilor, care nu este alta decat rugaciunea de la proscomidie, din ritul bizantin: “Dumnezeule, Dumneeule, Cela ce painea cea cereasca.. Asezand Darurile pe Sfanta Masa, preotul cadeste si zice in taina o rugaciune. Se rosteste, apoi, Simbolul credintei iar preotul zice, in taina, rugaciunea pacii si se face sarutarea pacii. Preotul zice din nou o rugaciune, a plecarii capetelor, dupa care urmeaza un fel de dialog intre preot si diacon, apoi intre clerici si credinciosi, pentru binecuvintarea reciproca necesara ca pregatire pentru savarsirea jertfei. Acest moment se aseamana cu dialogul dintre preot si diacon de dupa intrarea Darurilor, din Liturghierul ortodox.

Apoi, diaconul rosteste o ectenie mare, “mult mai frumoasa si mai cuprinzatoare decat cea din ritul bizantin”, in timp ce preotul citeste, in taina, patru rugaciuni deosebite si consecutive; a treia dintre acestea este, de fapt, rugaciunea punerii inainte a Darurilor de dupa vohodul mare din Liturghia bizantina a Sfantului Vasile cel Mare (Doamne Dumnezeul nostru, Care ne-ai zidit pe noi..).

Urmeaza formulele introductive la Anafora, cu dialogul pre-retei, care se deosebeste de cel din ritul bizantin, doar prin mici variante verbale. Preotul citeste, in taina, rugaciunea Sfintei Jertfe Aanafora, intrerupta de ecfonisele si raspunsurile poporului, “ca si in ritul bizantin, dar cu o participare mai larga a poporului”. Textul anaforalei seamana mai mult cu acela din Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, mai ales dipticele, desi rugaciunile de mijlocire incep cu pomenirea celor vii si continua cu pomenirea mortilor, adica invers decat in ritul bizantin.

Dupa o ectenie rostita de diacon, urmeaza Rugaciunea domneasca, apoi rugaciunile, formulele si riturile premergatoare impartasirii, din ritul bizantin: frangerea Sfantului Trup, plinirea potirului, turnarea apei calde, o rugaciune pregatitoare, dupa care se face impartasirea clericilor si credinciosilor si se canta un imn de multumire al credinciosilor pentru impartasanie (rezumat al celui corespunzator din Liturghia noastra); urmeaza o rugaciune a cadirii Sfintelor Daruri, ectenia si rugaciunea plecarii capetelor, citita in taina de catre preot.

Rugaciunea amvonului este rostita de preot de pe amvonul din mijlocul bisericii, ca in perioada veche. Apoi, diaconul rosteste formula de concediere: “Mergeti cu pace”, in timp ce preotul, din sfantul altar, zice in taina formula de binecuvantare finala: “S-a binecuvantat Dumnezeu, Cel ce ne binecuvinteaza si ne sfinteste pe noi prin impartasirea sfintelor si Preacuratelor Sale Taine, acum si pururea si in vecii vecilor, Amin”. Din randuiala Liturghiei Sfantului Iacob, asa cum se oficiala in Biserica greaca, se poate constata ca, in cea mai mare parte, aceasta randuiala se aseamana cu cea a Liturghiilor de rit bizantin. Asemanarile sunt mai evidente de la sarutarea pacii pana la sfarsitul Liturghiei.

Cuvinte cheie: , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul